Mama – rază călătoare dintr-o lacrimă de floare
            De 8 martie, omagiem, prin tradiție, Femeia – Mamă, Femeia – Bunicuță, Femeia – Soră, Femeia – Iubită, Femeia – Prietenă… Numai câte calități nu are, și toate bune, Femeia din preajma noastră! Câte altele i s-ar adăuga acestui portret generalizat, dacă toate cuvintele, toate cântecele și toate picturile ce i-au fost dedicate, ar putea fi adunate într-un singur volum!
  
           Făptura mamei                                                                    
           Ușoară, maică, ușoară,
           C-ai putea să mergi călcând
           Pe semințele ce zboară
           Între ceruri și pământ!
În priviri c-un fel de teamă,
Fericită totuși ești –
Iarba știe cum te cheamă,
Steaua știe ce gândești.
                                Grigore Vieru
Un buchet pentru mama!
            Mama… Acest cuvânt alcătuit din numai patru litere, care conține atâta bunătate, lumină, căldură… E suficient pentru a semăna dragostea pe acest pământ. Totodată, mama e atât de firavă, gingașă, plăpândă! De multe ori uităm de ea, de mâinile ei calde și trudite, de mâinile care au copt pâine, au crescut copii. Uităm de ochii mari ca două ceruri în care, fiind mică, m-am simțit ca o pasăre dornică de libertate. Și atunci mama rămâne singură ca un copac la răspântii de secole, așteptând să se întoarcă pasărea la cuibul gol!
            Mama… Ființa care a stat sute de nopți nedormite la căpătâiul nostru și atât de mult a luptat pentru fericirea noastră. Noi suntem soarele lor! Să nu uităm că soarele trebuie să răsară la fel de frumos și pentru ele. 
        Dăruiți-vă mamelor ca lumina dintr-un templu ceresc.
                         Dăruiți-vă așa, cum doar mama poate s-o facă!

Advertisements