E bine  să știi!
            
             Ziua de 1 aprilie este o zi cu totul aparte. Ea are o istorie extrem de îndelungată.
            Se pare că obiceiul de a păcăli pe alţii pe data de 1 aprilie îşi are originea acum sute

de ani, înainte de a se schimba calendarul iulian cu cel gregorian, când Anul Nou era sărbătorit la 1 aprilie. După schimbarea calendarului, Anul Nou a început să fie sărbătorit pe 1 decembrie, însă mulţi oameni nu s-au putut adapta sau nu au vrut să se conformeze, continuând să sărbătorească  Anul Nou la 1 aprilie, ei fiind numiţi nebuni de aprilie.

            Toate felicitările trimise de aceştia, pe 1 aprilie anunţând Anul Nou au început, treptat să fie considerate farse, iar ziua de 1 aprilie s-a împământenit ca fiind ziua farselor.
            Există şi o superstiţie de 1 aprilie, care spune că trebuie să faci farsele înainte de ora prânzului, altfel vei avea ghinion tot anul.
            După o altă versiune, ziua de 1 aprilie îşi are originile încă în secolul al XVI-lea, când a devenit cunoscută în mai multe ţări din Europa. Despre semnificaţia acestei zile se spune că datează încă din Evul Mediu, atunci când Sfântul Sisoe îl păcălea în fiecare an de 1 aprilie pe Sfântul Antonie. Ziua de 1 aprilie a fost sărbătorită pentru prima dată în ţările europene, urmând că apoi să ajungă şi în America şi apoi pe toată planeta. Se spune că persoana care nu va face o farsă în această zi, va fi păcălit toată luna.

– Mamă, de ce unele fire din părul tău sunt albe? o întreabă Irinuţa pe mama.
– Din cauza ta, Irinuţă. De fiecare  dată când mă superi, sau faci vreo şotie unul din firele mele de păr se albeşte.
– Cum explici, mămică, că părul bunicuţei e tot alb?!
– Ilenuţo, câte războaie a avut Petru Rareş cu turcii?
– Cinci.
– Enumără-le.
– 1, 2, 3, 4, 5, spuse dintr-o răsuflare eleva.
– De ce nu munceşti Viorel? Doar munca nu a omorât niciodată pe nimeni.
– Nu aş vrea să risc, doamnă profesoară.

Advertisements