1052032
Alcott, Louisa May. Fiicele doctorului March. – București: Litera, 2016. – 172 p.

Fiicele doctorului March
de
Louisa May Alcott

Colecţia Clasici Litera Junior propune abordarea marii literaturi prin repovestiri pe înțelesul copiilor. Cele mai iubite romane pentru copii și adolescenți, repovestite într-o manieră fidelă originalului şi ilustrate sugestiv, vă vor trezi, dragi cititori, interesul pentru literatură încă de la vârsta primelor lecturi.

„Fiicele doctorului March” de Louisa May Alcott este povestea a patru surori fiecare cu altă fire, fiecare frumoasă prin altă trăsătură fizică, crescute de mama lor, în timp ce tatăl luptă pe front.

În centrul acțiunii se află Jo, o scriitoare aspirantă, în jurul căreia se țes poveștile celorlalte trei surori – convenționala Meg, inocenta Beth și ciudata Amy. Cartea povestește despre lupta fetelor cu greutățile vieții, în timp ce relațiile dintre ele rămân strânse și pline de afecțiune în fața tragediilor, mici sau mari, prin care trec de-a lungul timpului.

50324146_392748827963543_5524504450162491392_n

Vă invităm să descoperiți aventurile lui Meg, Jo, Amy și Beth în această capodopera a literaturii clasice și vă propunem spre lecturare un fragment din roman:

 „Nu există cuvinte pentru a povesti întâlnirea dintre o mamă și fiicele ei; sunt clipe pe care e minunat să le traiești, dar sunt greu de descris. Să spunem pur și simplu că locuința familiei March își regăsise toată veselia de odinioară.

Când Beth ieși în cele din urmă din somnul ei binefăcator, primul lucru pe care îl văzu fu fața mamei sale. Prea slăbită ca să se mai mire, se mulțumi să zâmbească și adormi la loc imediat, strângând cu putere mâna doamnei March. Meg și Jo trebuiră sa-și hrănească mama cu lingura, ca să n-o trezească pe micuță! Doamna March le spuse în șoaptă despre starea tatălui lor, despre promisiunea domnului Brooke de a rămâne la căpătâiul lui, despre întârzierea trenului din cauza viscolului puternic și despre cât de ușurată se simțise văzând fața lui Laurie când sosise, moartă de oboseală, de frig și de îngrijorare.50160238_313190489303363_3022185610782703616_n

În acest timp, Laurie se duse la Amy ca s-o liniștească. Micuța dădu dovadă de o mare maturitate; își șterse repede lacrimile și își stăpâni nerabdarea de a-și revedea mama. Până și mătușa March fu de acord că se comportă ca „o adevărată micuță doamnă”. Amy și-ar fi dorit să iasă, în acea frumoasă zi de iarnă, dar, văzând că Laurie murea de somn, îi propuse să se întindă pe canapea, în timp ce ea îi scria mamei sale. Într-un acces de bunăvoință neobișnuită, mătușa March trăsese draperiile.

 Mai erau fetițe fericite în lume în acea zi, dar niciuna la fel de fericită ca Amy March. Se așeză pe genunchii mamei sale și îi povesti cum își petrecuse timpul; mătușa March o pusese să lustruiască argintăria și să-și învețe pe dinafară lecțiile, Polly, papagalul, o înnebunise, Laurie venise s-o vadă în fiecare zi, și ea scrisese un testament în prezența lui, pentru situația în care s-ar fi îmbolnavit grav.”

Lectură plăcută!

Reclame