IMG_6574

Acum 33 de ani, la 26 aprilie 1986, a explodat reactorul 4 al Centralei Nucleare din Cernobîl, Ucraina, cauzând ceea ce ONU avea să numească mai târziu „cel mai mare dezastru ecologic din istoria umanității.”

Biblioteca „Târgu-Mureș” a organizat o activitate de comemorare a victimelor participante la lichidarea consecințelor accidentului nuclear la care liceenii şi studenţii din sectorul Râşcani s-au întâlnit cu veteranii Asociaţiei obşteşti „Uniunea Cernobîl din Republica Moldova”.

Peste 3500 de moldoveni au fost recrutaţi pentru lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl în anul 1986. De atunci mai mult de o mie dintre aceştia au decedat, iar restul acuză grave probleme de sănătate. Puţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat, de fapt, în noaptea de 26 aprilie la Cernobîl. Locuitorii din Prîpeat, orașul cel mai apropiat de locul catastrofei (oraş, construit special pentru muncitorii angajaţi la Centrala Nucleară), au fost evacuați la două zile după dezastru. Până atunci, mulți dintre ei fuseseră deja expuși unui nivel înalt de radiații.

În noaptea exploziei, ploile radioactive au fost înregistrate până și în Irlanda. Ucraina, Belarus și Rusia au fost țările cele mai afectate, înregistrând circa 63% din cantitatea totală de radiații emisă la Cernobîl.

Radiațiile au fost atât de puternice, încât ochii pompierului Vladimir Pravik, participant la lucrările de lichidare ale exploziei nucleare, și-au schimbat culoarea din căprui în albastru.
Pădurea din apropiere a fost numită „pădurea roșie” deoarece radiațiile i-au dat o nuanță puternic roșcată, lăsând doar moarte în urma lor. Animalele care trăiesc în zona afectată manifestă o rată a mortalității mai mare, un număr crescut de mutații genetice și rată de înmulțire scăzută.

În urma accidentului, materialul radioactiv a fost acoperit cu un sarcofag de beton, care opreşte radiaţiile. O nouă structură protectoare se construiește astăzi peste sarcofagul vechi, dar aceasta va rezista doar 100 de ani.

Iar oraşul Prîpeat rămâne să existe ca un oraş mort, întrucât nivelul de radiaţii în această zonă va ajunge la cote normale abia în jurul anului 2525.

E de datoria noastră, a generațiilor de azi și a celor de mâine, să cinstim memoria tuturor participanţilor la lichidarea exploziei  de la Cernobîl și să le aducem sincere mulțumiri, însoțite de întreaga noastră apreciere pentru sacrificiul de care au dat dovadă acum 33 de ani. Evenimentul a început cu intonarea imnului Asociaţiei obşteşti „Uniunea Cernobîl din R. Moldova”, urmând apoi cuvintele de salut din partea vice-preşedinţilor Asociaţiei, dl Andrei Vicolaş şi dna Ludmila Beşleagă, care au propus un minut de reculegere în memoria celor decedaţi în urma catastrofei nucleare.

În cadrul evenimentului au fost prezentate materiale video cu secvențe care reflectă momentele producerii avariei și acțiunile participanților care au intervenit la lichidarea ei.IMG_6598

În mare parte la aceste lucrări au fost racolaţi soldati şi tineri, care nu înţelegeau la ce risc îşi supun viaţa, dar au plecat şi specialişti, care, poate, nu aveau de ales sau şi-au dorit cu adevărat să salveze situaţia creată. Majoritatea dintre ei au avut mari probleme de sănătate, iar unii au chiar şi decedat în perioada lucrărilor…”, a mentionat colonelul Andrei Vicolaş.IMG_6623

Dna Ludmila Beşleaga, participantă şi văduvă de Cernobîl, a numit cifra de aproape 1800 de copii născuţi de la un părinte care a participat la lucrările de lichidare a avariei de la Cernobîl. „Aceşti copii poartă de la naştere povara radiaţiei nocive fiind expuşi, mai mult ca alţi copii, diferitor boli”, a afirmat Ludmila Beşleaga.

Colaboratorii Bibliotecii „Târgu-Mureș”, au ținut să aducă în fața participanților la eveniment, dar şi a publicului spectator un program artistic cu participarea artiștilor și colectivelor artistice din cartierul Râșcani. Astfel, publicul a aplaudat cu plăcere interpretele Diana Anghel şi Daniela Bejan, dar şi micii artişti ai Ansamblului folcloric „Opincuțade la Liceului Teoretic „Ion Creangă” cu noul program întitulat Tradiţii şi Jocuri de toloacă. Tinerii interpreţi Valentin Carp și Corina Roșca, mesagerii corului Vocile primăverii de la acelaşi liceu, au încântat publicul cu melodiile Eminescu şi Ionel, Ionelule!IMG_6760

Spectatorii s-au delectat cu versurile recitate de Bogdan Marițoi, participant al Serviciului Ora TV, dar și de elevii Gimnaziului cu profil teatral „Ion Luca Caragiale”.

A fost o întâlnire de suflet, cu clipe frumoase și memorabile, cu îndemnul de a nu-i uita niciodată pe cei ce și-au sacrificat viața şi sănătatea în îndepărtatul 26 aprilie 1986…

Reclame