Sara Nović s-a născut în 1987 în Croaţia. Emigrând în Statele Unite, a urmat un master la Columbia University, unde a studiat literatura şi teoria traducerii. În prezent, este redactor Blunderbuss Magazine și predă scrierea creativă la Stockton University. Sara Nović este, de asemenea, şi o activistă pentru drepturile surzilor.

A debutat ca scriitoare în 2016 cu cartea Fata și războiul. Tradusă în 13 limbi, cartea a fost nominalizată la numeroase premii prestigioase, printre care Premiul Literar Internaţional Dublin (International Dublin Literary Award) și Baileys Women’s Prize for Fiction. A câștigat Premiul Alex al Asociației Bibliotecii Americane și a fost finalista Premiului pentru carte Los Angeles Times. Ulterior, Fata și războiul a fost numită de către Booklist una dintre cele mai bune cărți ale anului.

Cartea are la bază amintirea războiului de Independență a Croației și tragicul său sfârșit prin ochii Anei Juric, o fetiţă de 10 ani. Ana, sora sa mai mică şi parinţii lor minunaţi locuiesc în Zagreb, Croaţia. Când începe războiul între croaţi, sârbi, bosniaci şi muntenegreni, copilăria fetei a luat sfârşit, Ana, trezindu-se aruncată cu brutalitate într-un abis moral în care diferențele interetnice justificau orice cruzime. Fetiţa trece prin mai multe peripeţii în timpul războiului, încercând să rămână în viaţă, iar un plan îndrăzneț de evadare în America devine singura ei șansă de supraviețuire. Zece ani mai târziu, Ana devine studentă la New York. Ea își ascunde trecutul de iubitul ei, de prieteni și, mai ales, de ea însăși. Bântuită de evenimentele care i-au schimbat pentru totdeauna familia, se întoarce singură în Croația, unde încearcă să redescopere locul care i-a fost cândva casă și să-şi găsească prietenii pe care-i considera  pierduţi.

La întrebarea de ce a hotărât să scrie un roman despre războiul bosniano-croat, Sara Nović a recunoscut că, emigrând în SUA a fost șocată, aflând că mulți dintre colegii săi nu auziseră despre acest război şi nici măcar nu știau unde se aflau pe hartă fostele țări din Yugoslavia. „Mai mult din furie, m-am înscris la un curs de scriere creativă și am scris o poveste despre un tânăr traumat de ororile războiului, încercând s-o explic, mai apoi, colegilor mei americani. Profesorul meu mi-a citit istoria și m-a încurajat să extind proiectul. Nu aveam nicio idee reală despre ceea ce făceam, despre cum se scrie o carte, dar simţeam că sunt pregătită de a scrie despre războiul care mi-a schimbat viaţa, așa că am continuat să lucrez. Deși, personajul inițial s-a schimbat de la un băiat la o fată, esența romanului rămâne intactă.”

Scriitoarea explică cititorilor săi de ce a ales să povestească istoria  acestui război prin ochii unei fete de zece ani:  „Nu pot identifica motivul conștient pentru care eroul principal  s-a transformat  într-o fată, dar mă bucur că s-a întâmplat. Chiar dacă femeile şi fetele nu ar trebui să aibă un loc în contextul unui război, ele sunt afectate în mod egal, ba chiar şi mai mult, de consecinţele acestuia. Punctul de vedere al copilului i-a oferit, de asemenea, cititorului capacitatea de a afla despre război din gura unui martor ocular – a unei fetiţe de 10 ani.”

Sara Nović nu a făcut o cercetare specială pentru a scrie atât de convingător despre ororile și banalitatea acestui război. „Am fost destul de implacabilă  în interogarea prietenilor și a familiei pe parcursul scrierii acestei cărți și am avut noroc de susţinerea lor necondiţionată.  Mi-au citit manuscrisul la diferite etape şi m-au încurajat.  De asemenea, am citit fiecare material scris la acest subiect și m-am uitat la o mulțime de știri, am studiat hărțile despre mişcarea trupelor armate. Am făcut chiar și niște cercetări aproape banale despe cum ar fi vremea la o dată sau alta… Simțeam că pentru mine este important orice detaliu şi orice personaj care avea nemijlocit tangenţe cu acele evenimente.”

Sara Nović revelează cu plăcere că în perioada când scria Fata şi războiul a fost foarte inspirată de doi scriitori: „Max Sebald și Rebecca West au avut o influență imensă asupra mea ca scriitor în perioada când lucram asupra acestui roman. Modul în care Sebald vorbeşte despre pierderea memoriei, traume şi degradarea socială în timp de război m-a motivat să nu mă axez pe descrierea cronologică a evenimentelor prin care trece eroina principală, aducând-o în faţa cititorului prin prizma deplasării în timp.  
Din lucrările supraviețuitorilor Holocaustului, în special Primo Levi și Tadeusz Borowski , am înţeles cum să scriu despre ororile războiului. Iar poetul bosniac Izet Sarajlić m-a învățat multe despre rolul umorului într-o narațiune de război.”

La o întâlnire cu cititorii, Sara Nović a fost întrebată unde-i place mai mult să-şi scrie cărţile. Răspunsul scriitoarei i-a surprins pe admiratorii săi: „De obicei, scriu cu mâna și undeva în public, fie o bibliotecă sau o cafenea. Fata și războiul  am scris-o, practic, în tren, făcând naveta, când lucram în Philadelphia și făceam cursuri de scriere la Columbia în New York City. Trenul a fost un loc minunat pentru a scrie, deoarece nu exista internet, nu era nimic interesant de privit pe fereastră și nu puteam să merg nicăieri, așa că, a trebuit doar să stau pe scaun și să lucrez.”

Selectată în cadrul Concursului de lectură Bătălia cărţilor 2020, secțiunea copii, cartea vă aşteaptă pe rafturile Bibliotecii Târgu-Mureş, dorindu-şi noi întâlniri cu voi, dragii noştri cititori!

Surse:

Women’s Prize for Fiction