Moni Stănilă este o poetă, publicistă și scriitoare născută în România și căsătorită cu scriitorul și poetul basarabean Alexandru Vakulovski.

Dacă vă așteptați la o poveste cum ne-am obișnuit în copilărie, cu Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene, sfinte Duminici și Balauri cu trei capete, prințese și prinți adormiți, vrăjitori și cai care mănâncă foc, dacă vă așteptați la o poveste cu un voinic care își face drum spre turnul unde-i închisă prințesa cu buzduganul lui, trece prin toate încercările care-i vin de la vreo Babă Cloanță, și într-un final ajunge să-și ia prințesa pe calul lui alb și zburător și să trăiască fericiți până la adânci bătrânețe, atunci va trebui să vă dezamăgesc puțin, nu e chiar genul ăla de poveste.

Deși, are toate aceste elemente (toate se regăsesc în carte, de parcă ar fi personaje din alte povești, ajunse în universul acestei cărți), însă le duce într-o cu totul altă direcție decât v-ați fi așteptat. Și asta o face și mai curioasă. E și curios cum unele personaje care ne-am deprins să fie importante, aici sunt uneori doar în trecere, or pur și simplu îți introduc un alt personaj, ceea ce pare a fi un truc folosit conștient de către autoare.

Desigur ea păstrează toate șabloanele mitologice, însă imaginația autoarei duce povestea într-o direcție la care nu te-ai aștepta. Pe parcursul lecturii ai întruna impresia c-ai mai citit sau văzut asta undeva, însă nu în forma și nu în felul ăsta. Imaginați-vă, pentru o clipă, o carte care amestecă cu măiestrie tot ce-i mai bun din poveștile clasice europene, jocuri de calculator, romanele lui J.R.R. Tolkien, folclorul românesc și șamanismul. V-ați imaginat? Pare cumva ireal să le poți amesteca pe toate astea într-o carte, însă Moni Stănilă reușește să facă asta.

Povestea, dacă e s-o iau prin scurtături, e despre un băiat Ionuț, care vine dintr-un neam de mari luptători și solomonari (Solomonarul este magicianul despre care se credea, în mitologia românească, că poate controla norii și ploaia. Solomonarii sunt cei care controlează mișcarea balaurilor, norilor, pot aduce grindina și vindeca boli).

Ionuț nu-i eroul la care te-ai aștepta, e un băiat simplu și inteligent, care e încă în căutare a ceea cu ce ar vrea să se ocupe, dar ce-l face special e bunătatea și smerenia lui, și tocmai asta va fi adevărata lui armă, bunătatea care-i dezarmează și pe cei mai înspăimântători vrăjmași.

Lumea în care trăiește Ionuț e o lume în care totul e împărțit în parcele și colonii, el fiind născut în colonia românească. Ca în orice poveste există un rău absolut (care a fost cândva bun însă s-a convertit forțelor malefice) și un bine absolut (care e ultima speranță a omenirii), iar marea bătălie se dă întotdeauna între aceste două forțe, între întuneric și lumină, ca, într-un final, lumina să învingă și binele să triumfe. De ce? Pentru că e de ajuns și flacăra unei lumânări pentru a întrerupe bezna.

Ar fi prea mult de povestit și prea multe personaje de descris, de aceea vă recomand să citiți cartea, unde veți găsi personaje din folclorul nostru, ca solomonari, sânziene, Sfânta Duminică, balauri, pitici și spiriduși, licurici și pițigoi vorbitori, zâne și viteji până la copaci vorbitori, ființe malefice și înspăimântătoare, morți înviați și diverse ființe pe care poate le-ai mai întâlnit și-n alte povești, cum ar fi dulăi cu mai multe capete sau morți înviați.

Ionuț trece printr-un șir lung de peripeții, însă nu-și încalcă niciodată valorile sale morale, asta fiind și piatra de temelie a romanului.

Un fapt la fel de curios e și felul în care s-au ales numele personajelor, sunt sigur că un iubitor de povești va aprecia asta, pentru că poți întâlni nume nipone, grecești, germane, românești, slavone și saxone, toate într-o pădure, toate într-un amestec de întâmplări nemaipomenite și, totuși, recognoscibile.

Cartea va place celor care iubesc poveștile cu tâlc.

„Războiul solomonarilor” de Moni Stănilă este inclusă în Concursul Bătălia cărților 2022, proiect inițiat Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj.

Ronin Terente,
Biblioteca „Târgu-Mureș”